Librăria de vineri – Sawako Natori

De când am văzut că la Bookzone va exista o colecție de cărți din literatura japoneză, am fost tare încântată și mi-am și dorit să citesc cartea „Librăria de vineri”, de Sawako Natori, prima tradusă în această colecție a editurii. Prietena mea, Anita, s-a asigurat că voi avea cartea mai repede decât aș fi luat-o eu, poate, așa că în acest weekend m-am și relaxat în compania acestei cărți. De o perioadă, am citit deja câteva cărți din literatura japoneză contemporană și toate mi-au plăcut.

La fel ca în majoritatea cărților pe care le-am citit din literatura japoneză, și „Librăria de vineri” are fiecare capitol dedicat unei alte povești de viață. Cartea conține patru capitole, fiecare axându-se pe un anumit personaj secundar. Ceea ce au în comun toate poveștile este locația unde se desfășoară acțiunea – în incinta „Librăriei de vineri” – și personajele care sunt librarii.

Nu știu dacă această carte va avea o continuare, dar mă gândesc că e posibil, dat fiind că sunt câteva fire legate de personajul principal care ar putea fi dezvoltate pe parcurs.

Cartea care schimbă vieți

Fumiya Kurai este un tânăr student fără încredere în sine și care se consideră necalificat pentru a citi. Tatăl său, în schimb, este un cititor pasionat, dar acum se află pe patul de spital, grav bolnav. Fumiya îi caută de mult timp cartea „Nu se aude niciun cântec de lebădă”, de Shōji Kaoru, însă oricâte exemplare i-a dus, niciunul nu era cel pe care tatăl lui își dorește să-l citească. Așa dă peste „Librăria de vineri”, o librărie din Nohara, aflată în apropierea gării, unde se spune că fiecare cititor găsește cartea de care are nevoie.

Fără prea mari speranțe, Kurai pornește într-acolo. Însă ceea ce se voia o vizită în căutarea unei cărți are să îi schimbe viața acestui tânăr. Găsește cartea căutată, dar o și citește, iar ulterior ajunge să se angajeze cu jumătate de normă la această librărie care se dovedește a fi una deosebită.

Primul capitol îi este dedicat lui Fumiya, aflat în căutarea cărții pentru tatăl său și atunci ajungem să cunoaștem și celelalte personaje care vor apărea pe parcursul cărții, și anume Minami Makino, managera librăriei, Sugawa, librar care pare mai degrabă barman în cofetăria librăriei, și Yasuyuki Waku, patronul „Librăriei de vineri”.

Urmează alte trei capitole, fiecare având ca punct central o carte care schimbă viața celui care o citește. Astfel, în al doilea capitol îi cunoaștem pe doamna Toshiko Inohara, care a fost cerută de soție de Semi Kento. Doamna Inohara este ferm convinsă că este o greșeală, dar cartea ei preferată, „Lunga despărțire”, de Raymond Chandler, va așeza lucrurile la momentul potrivit. În al treilea capitol îl cunoaștem pe Tsumori Nagisa, un băiat din școala primară care joacă în seriale și reclame, dar nu are prieteni. Pe el, cartea „Momo”, de Michael Ende, îl va ajuta să își schimbe viața. În ultimul capitol, cartea „Povestirile paznicului casei”, de Nashiki Kaho are să rezolve o situație delicată care îl are în vizor tocmai pe patronul „Librăriei de vineri”.

Librăria de vineri – locul unde iubirea pentru carte vindecă oamenii

Pe măsură ce poveștile se desfășoară, descoperim cum o singură carte poate vindeca oamenii, chiar și atunci când ei nu mai văd vreo rezolvare pentru problemele din viața lor. Personajele discută despre cărți, despre acțiunea lor, dezbat subiectul cărții și își expun punctul de vedere cu privire la întâmplările din carte. În plus, cu un talent desăvârșit cum doar librarii pot avea, ei reușesc de fiecare dată să îi ajute pe cititori nu doar să găsească acea carte de care au nevoie, ci și să o înțeleagă și să aplice învățămintele din ea în viața lor.

„Librăria de vineri” este o carte plăcută și relaxantă, în care vedem cum iubirea pentru carte poate vindeca oamenii, poate ajuta la crearea unor legături speciale, la găsirea prieteniei și chiar a iubirii, la iertare și la acceptarea vieții cu toate aspectele ei.

Deși nu este o carte cu o acțiune alertă, este scrisă astfel încât reușește să îl țină pe cititor atent și curios în așteptarea deznodământului fiecărei povești în parte. O recomand cu drag celor care iubesc literatura japoneză contemporană, precum și celor care au nevoie de o carte lejeră, relaxantă și totodată uimitoare.