Comunicat de presă
Corint Istorie
„Turcii și tătarii din România. O scurtă istorie” – de Metin Omer
Prima istorie comună a turcilor și tătarilor din România, scrisă chiar de unul dintre ei.
În România trăiesc de aproape șapte secole două comunități pe care le confundăm adesea între ele și, uneori, cu religia musulmană. Cartea lui Metin Omer este prima sinteză accesibilă care urmărește istoria turcilor și tătarilor, separat și împreună, de la originile medievale până astăzi.
Construită pe documente din arhive românești și turcești, memorii netraduse până acum în română și dosare ale Securității, cartea vorbește despre frontiere, întâlniri, continuitate și reziliență. Un loc aparte îl ocupă povestea insulei Ada-Kaleh, dispărută de pe harta României în 1970, cu bazarul, cafenelele, grădinile sale și celebra fabrică de țigări.
Volumul clarifică diferențele dintre identitățile turcă, tătară și musulmană, urmărește istoria comunităților după integrarea Dobrogei în România și analizează una dintre cele mai puțin cunoscute perioade: comunismul, cu represiunea, supravegherea și modelarea identitară a celor două comunități.
Metin Omer este cercetător la Institutul pentru Studii la Marea Neagră al Universității „Ovidius” din Constanța și la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Doctor în Istorie al Universității „Hacettepe” din Ankara, s-a născut la Medgidia și a cercetat ani la rând istoria comunității musulmane din România, lucrând în arhive din România și Turcia.
„Artistul, Informatorul și Securitatea. Raport contra pașaport” – de Iulia Popovici
Nu „cine a turnat?”, ci de ce?
Iulia Popovici schimbă întrebarea obișnuită despre colaborarea cu poliția politică. Cartea este prima cercetare din România dedicată sistematic motivațiilor informatorilor Securității din lumea teatrului în anii ’70–’80.
Având în centru Teatrul Național București și bazându-se pe zeci de mii de file din arhiva fostei Securități, volumul reconstruiește relația dintre actori, rețeaua de informatori și instituțiile de control. Arhivele arată că, în multe cazuri, colaborarea nu era doar rezultatul constrângerii, ci și al unui schimb pragmatic: o notă informativă putea aduce un pașaport, un loc într-un turneu sau un avantaj profesional.
Cartea refuză însă împărțirea simplă între victime și călăi și oferă o perspectivă nuanțată asupra mecanismelor de manipulare, control și complicitate.
Iulia Popovici este doctor în teatru, critic și cercetător în artele spectacolului, preocupată constant de teatrul românesc din ultimele decenii ale comunismului și de felul în care Securitatea a intervenit în viața culturală.
„Julie de Saxa-Coburg, rebela familiei Romanov” – de Helen Rappaport
Povestea femeii care ar fi putut deveni împărăteasa Rusiei.
În 1795, tânăra prințesă Julie de Saxa-Coburg, în vârstă de doar paisprezece ani, este aleasă pentru a se căsători cu Constantin Romanov. Destinul ei pare hotărât: o căsătorie imperială și un loc la una dintre cele mai importante curți ale Europei.
Dar viața de la Sankt Petersburg înseamnă mai mult decât palate și ceremonii. În spatele fastului se află ierarhii, rivalități și o căsătorie asupra căreia Julie are prea puțin control.
Biografia scrisă de Helen Rappaport, în traducerea Liei Decei și cu o prefață de Simona Preda, urmărește transformarea unei tinere prințese într-o femeie care începe să pună sub semnul întrebării regulile care îi definesc existența și să își construiască propriul drum.
Bazată pe cercetări în arhivele familiei Saxa-Coburg, Arhivele Regale de la Windsor și alte colecții europene, cartea reconstruiește nu doar destinul lui Julie, ci și lumea căsătoriilor dinastice, a marilor familii princiare și a curților imperiale de la începutul secolului al XIX-lea.
Helen Rappaport este scriitoare britanică, specializată în istoria Europei moderne, Rusia imperială, familia Romanov și epoca victoriană. La Editura Corint au mai apărut volumele După căderea Romanovilor, Ekaterinburg. Ultimele zile ale Romanovilor și În vârtejul revoluției. Petrograd 1917.
Corint Istorie cu blazon
„Casa cu flori de liliac. Povestea adevărată a unei prințese Ghika” – Manuela Ghika-Oroveanu și Ana Iorga
În colecția Corint Istorie cu Blazon, povestea prințesei Manuela Ghika-Oroveanu se construiește dintr-un dialog cu jurnalista Ana Iorga, dar și dintr-o descoperire extraordinară: o cutie cu peste 100 de plăci fotografice pe sticlă, păstrate timp de decenii și supraviețuitoare ale războiului, naționalizării și exilului.
Cartea urmărește destinul unei familii și al unei femei: confiscarea moșiei Ghika de la Budești, fuga Manuelei din România, în 1971, în timpul unei prezentări de modă la Düsseldorf, și condamnarea ei în lipsă la patru ani de închisoare.
Este o poveste despre memorie, familie, pierdere și felul în care îți poți păstra demnitatea atunci când pierzi aproape totul.
Corint Fiction
„Cenușă în zăpadă” – Oriana Ramunno, traducere din limba italiană de Emanuel Botezatu
Un cadavru. Un detectiv. Auschwitz. Și o crimă care, într-un loc în care moartea devenise cotidiană, trebuie totuși investigată.
Auschwitz, 1943. Gioele Errera, un tânăr prizonier evreu, descoperă trupul unui ofițer SS. Detectivul Hugo Fischer, un criminalist experimentat care ascunde propriile vulnerabilități, este trimis să investigheze.
De aici pornește paradoxul din centrul romanului: într-un lagăr în care oamenii sunt uciși sistematic, moartea unui ofițer devine o crimă care trebuie rezolvată.
Cenușă în zăpadă combină ficțiunea istorică, thrillerul și investigația criminalistică. Ancheta devine, însă, mai mult decât un mecanism de suspans: îl obligă pe Hugo Fischer să privească dincolo de propagandă și să înțeleagă realitatea sistemului din care face parte.
Romanul pune întrebări despre dreptate, vină, complicitate și supraviețuire: ce înseamnă să faci ceea ce este corect atunci când aproape nicio alegere nu mai este bună?
Inspirată și de istoria familiei autoarei, povestea nu folosește Auschwitzul ca simplu decor, ci transformă investigația într-o reflecție asupra responsabilității și a felului în care oamenii încearcă să rămână oameni într-un sistem construit pe dezumanizare.
Un mister plasat în Auschwitz. Un detectiv prins între datorie și conștiință. O poveste despre rău, supraviețuire și prețul fiecărei alegeri.
