Proiect pentru transmiterea de datini și obiceiuri la Salonta

datini și obiceiuri

V-am povestit despre „Tabăra veseliei” din Salonta, care a ajuns la a patra ediție în acest an. Participând la diverse activități în orașul meu, m-am gândit că ar fi frumos să vă povestesc și vouă despre acestea. Suntem atât de obișnuiți să vedem doar lucrurile urâte din țara noastră și să vorbim doar despre acelea, încât uităm să ne bucurăm de lucrurile frumoase pe care avem ocazia să le experimentăm. Tocmai din acest motiv, am decis să vă povestesc pe blog despre orice proiect sau eveniment frumos la care particip. Prin aceste articole, doresc să vă arăt că există și lucruri frumoase, chiar și în orașele mici și că vorba cu „omul sfințește locul” este cât se poate de adevărată.

Iar în Salonta sunt suficienți oameni care „sfințesc locul”. Unul dintre acești oameni este doamna profesoară Florica Neaga, Președinta OFL Salonta – sau Flori, cum îi spun cunoscuții. Ea este una dintre persoanele care se implică activ în comunitatea din acest oraș și încearcă să realizeze evenimente cât mai frumoase, care să reunească oamenii din Salonta.

Din acest motiv, a înființat Fundația Doniteli, a cărei Președinte este. Prin intermediul Fundației Doniteli și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local al Municipiului Salonta, a organizat un proiect care s-a desfășurat pe parcursul a două zile. Proiectul, intitulat „Bucurie pentru suflete curate prin transmiterea de datini și obiceiuri păstrate din străbuni”, a avut loc în 12 și 13 august 2019, de la ora 9 la ora 12. Proiectul s-a adresat copiilor și tinerilor cu vârste cuprinse între 11 și 19 ani, dar a atras și copii mai mici, precum și femei de diverse vârste.

Bucurie pentru suflete curate prin transmiterea de datini și obiceiuri păstrate din străbuni

Pe parcursul celor două zile, cei prezenți au fost implicați în diverse activități care să îi învețe despre datini și obiceiuri specifice poporului nostru. Printre aceste activități se numără țesutul la război, cusutul pe etamină, pictura pe sticlă, tricotatul, croșetatul și sfărmatul porumbului. Și, pentru că munca trebuie răsplătită corespunzător, copiii au mâncat sandvișuri, plăcintă cu cartofi, varză și brânză și mărar, cornuri cu ciocolată și fructe din grădină.

Copiii au fost cu adevărat fascinați de activitățile acestea. Fiecare și-a putut alege activitatea pe care să o desfășoare, iar pe parcursul zilei, au mai făcut și schimb de „locuri”, ajungând, astfel, ca fiecare dintre ei să încerce diversele activități. Din ce am observat, au fost în special atrași de țesutul la război, fiecare dintre ei dorind să încerce această activitate, pe care bunicile noastre o făceau în timpul iernii.

Printre aceste activități, Flori a avut și o scurtă „lecție” cu copiii, în cadrul căreia le-a vorbit despre diversele datini și obiceiuri specifice țării noastre. Le-a povestit despre evenimentele principale din viața omului: nașterea, nunta și moartea, dar și despre principalele sărbători religioase: Crăciun, Paști, Sf. Maria.

Scopul acestui proiect este acela de a atrage tinerii spre folclorul autentic și spre păstrarea tradițiilor noastre. În plus, Florica Neaga, coordonatoarea proiectului, și-a dorit ca, prin intermediul diverselor activități, tinerii să ajungă să aprecieze ceea ce au. Asta deoarece, ajungând să țeasă la război, își pot imagina cât de greu le era femeilor, în trecut, să realizeze diverse obiecte de îmbrăcăminte sau pentru casă.

O experiență frumoasă pentru toată lumea

Așa cum v-am obișnuit, vă voi povesti și cum am perceput eu această activitate. Vă spun sincer că mi s-a părut deosebit să văd atâția copii și tineri la un loc, încercând să deprindă diversele meșteșuguri tradiționale. Văzându-i cum țes la război sau cum sfărâmă porumbul, nu am putut să nu îmi amintesc de copilăria mea.

Mi-am amintit de iernile în care bunica de la țară avea războiul întins în jumătate de cameră și lucra de zor la câte o față de masă sau un ștergar. Vă spun cu toată sinceritatea că folosesc diverse obiecte pe care le-a realizat ea la război. Știu câtă muncă era și cu câtă pasiune făcea asta, pe timpul iernii.

Apoi, mi-am amintit de bunicul, cum stătea pe patul său, cu coșul de nuiele în față și sfărma porumbul cu sfărâmătoarea manuală. Ca și copii, abia așteptam să îl ajutăm, chiar dacă era o muncă destul de grea pentru noi, fete de oraș.

M-a surprins în mod plăcut reacția copiilor la activitățile desfășurate. Cu toții au părut încântați de aceste activități și au fost entuziasmați să poată învăța lucruri noi. Sper din suflet ca proiectul să fie reluat și anul viitor și sunt sigură că și tinerii și copiii din oraș se vor bucura să participe din nou la proiectul pentru transmiterea de datini și obiceiuri.

9 thoughts on “Proiect pentru transmiterea de datini și obiceiuri la Salonta

  1. Un proiect binevenit. Nu!
    Stai un pic, un proiect absolut necesar!
    Nu doar din punct de vedere al tradițiilor, ci mai ales pentru învățăturile bune pe care le transmite.
    Munca e brățară de aur și un copil care știe asta nu o va privi cu dispreț și-i va fi bine.
    Bună inițiativa ta, Eva. Mi-a plăcut mult.
    Felicitări pentru articol!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: