Încă de când a apărut cartea „Foarte bine, mulțumesc”, am așteptat să o citesc. Reclama era că este o carte extrem de amuzantă, la care râzi de „trezești vecinii”. Cum în ultima vreme am citit multă dramă, romance și thriller, chiar simțeam nevoia de o carte relaxantă și care să mă facă să râd. Dar, ce să vezi? În schimb, am avut parte de o lectură tristă și o poveste care mi s-a părut degradantă pentru personajul principal.
De unde am crezut că voi citi cartea într-o singură zi, m-am chinuit cu ea mai bine de o săptămână și, cu excepția câtorva (puține) replici care mi s-au părut mai amuzante, nu am găsit absolut nimic comic în această carte. Dimpotrivă! Ori am avut eu așteptări prea mari și nerealiste de la această carte, ori este promovată greșit, inclusă într-un gen căruia nu-i aparține.
Maggie caută să se regăsească în urma divorțului
Maggie este o tânără de 29 de ani, care a divorțat la nici 2 ani după căsătorie. Odată ce s-au dumirit că lucrurile între ei nu merg în direcția corectă, Maggie și Jon s-au despărțit, însă, în timp ce Jon pare să fie în regulă fără ea, Maggie intră într-o stare cât se poate de rea. Își dorește să încerce să repare relația, dar nu are nicio șansă, întrucât Jon nu-i răspunde la telefon, mesaje și emailuri – în ciuda sau poate tocmai din cauza insistenței ei.
Descoperim că traiul lor depindea în mare parte de Jon, ea rămânând efectiv falită după despărțirea de el. Cu banii atât de limitați, Maggie se străduiește să găsească hobby-uri pe care să le poată desfășura fără a dispune de prea multe venituri, să găsească o slujbă mai bine plătită și începe o adevărată călătorie a redescoperirii de sine.
Totuși, personajul ei mi s-a părut unul trist, depresiv, cu probleme cât se poate de serioase. Dincolo de insistențele continue de a da de fostul ei soț, Maggie se apucă de consumul de alcool (și chiar drogurile apar oarecum menționate mai subtil) și de întâlniri prin platformele specializate. Ajunge să se culce cu orice bărbat dispus să o facă, iar atunci când în sfârșit dă peste o relație cu potențial de a deveni stabilă, dă cu piciorul.
Foarte bine, mulțumesc – o carte despre cum să-i îndepărtezi pe toți de tine
Cartea „Foarte bine, mulțumesc” mi s-a părut o poveste despre cum să-i îndepărtezi pe toți de tine, pentru că de fapt asta este ceea ce face Maggie. Și nu o face conștient, voit, din dorința de a-și da timp și spațiu să se regăsească în urma divorțului, ci o face inconștient și involuntar, ca urmare a comportamentului pe care îl are față de toți cei din jurul ei. Norocul ei că are câțiva prieteni care țin la ea cu adevărat și o susțin necondiționat, dar până și ei se satură la un moment dat să îi mai suporte toanele.
Am fost tentată de câteva ori să abandonez cartea, dar am tot sperat că va deveni mai bună, mai interesantă, mai amuzantă. Nu s-a întâmplat, iar dacă tot am citit-o, mi-am zis că ar trebui să scriu despre ea, astfel încât cei care au aceleași așteptări pe care le-am avut și eu să nu trăiască aceeași dezamăgire.
Mda, uite de aia imi place mie sa citesc recenzii sincere. Uneori descrierile de pe coperta cartii nu au nicio treaba cu despre ce e de fapt cartea respectiva.
Da, din păcate adeseori ne înșelăm cu privire la cărți.