Serile trecute, stând în fața bibliotecii personale din dorința de a alege o carte pe care să o citesc, una care nu e primită pentru recenzie, Denisa a venit să mă ajute. S-a dus direct la cărțile care au apărut în Colecțiile Libertatea și a ales cartea „Fetița pe care au lăsat-o în urmă”. Am citit descrierea, iar faptul că acțiunea se petrece în București, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial m-a convins să o iau la citit.
Cartea mi-a plăcut încă de la primele pagini, iar ultimele pagini le-am citit plângând. Este o poveste deosebit de frumoasă, cu toate că este și cât se poate de tristă. Pe parcursul lecturii, văzând cu câtă patimă sunt descrise locurile și evenimentele, am mers la coperta 3, unde sunt detalii despre autoare, din curiozitatea de a descoperi dacă nu cumva este româncă, la origini. Nu a fost chiar o surpriză să descopăr că aveam dreptate, autoarea fiind născută chiar în București.
Ce e și mai impresionant la această carte este faptul că are la bază realitatea. Prea multe detalii în acest sens nu o să vă ofer, pentru că și nota de final, în care este corelată povestea cărții cu povestea reală este minunată și merită descoperită citind rândurile respective.
Fetița pe care au lăsat-o în urmă – drama părinților care au fost nevoiți să își abandoneze copilul
Povestea o are ca personaj central pe Natalia, o fetiță care, la nici 4 ani împliniți, a fost abandonată de către părinții ei într-o scară de bloc din București. ce nu știe ea este că părinții săi, evrei fiind, riscau să piară uciși, cu tot cu ea. Într-un impuls de moment, cu gândul de a o salva pe micuță, o părăsesc în bloc, la căldură, în speranța că o va găsi cineva și o va lua, oferindu-i, astfel, o șansă la viață. Ei fug și se ascund, dar fetița nu mai știe nimic de ei, nici pe măsură ce crește și, în mod evident, nu știe ce i-a determinat să o părăsească.
Natalia este găsită și dusă la orfelinat. În scurt timp, este adoptată de familia Goza, formată din Despina și Anton, o familie bogată. Alături de părinții adoptivi, Natalia începe să își revină în urma traumei cauzate de abandon și viața din orfelinat. Datorită condiției sociale, în casa familiei se regăsește și un pian, astfel că micuța își descoperă pasiunea și talentul pentru pian.
Anii nu aduc însă nimic bun cu ei pentru familia fericită. Războiul începe să se extindă și în România, orașul București fiind bombardat. Din acel moment, încep greutățile și suferințele familie Goza.
Victor – un personaj interesant
Un alt personaj important în poveste este Victor, un tânăr pe care Anton îl ia sub „aripa” lui protectoare, devenindu-i ca un tată. Victor le face vizite regulate lui Anton și familiei sale, iar micuța Natalia îl îndrăgește. Pe măsură ce problemele apar, Victor dispare din peisajul familiei, lăsând un gol în sufletele Nataliei și a lui Anton. În plus, pe măsură ce comunismul pune stăpânire pe România, Victor începe să urce pe scara ierarhică. Astfel, din tânărul sărac pe care Anton l-a protejat, devine bărbatul de temut, un important funcționar al regimului comunist.
Totuși, rolul lui Victor este unul important, iar asta se dovedește pe parcursul lecturii, pe măsură ce vedem cum comportamentul său se schimbă. Deși stă mult timp în umbră, descoperim cum nu încetează nici o clipă să tragă frânghiile din spatele cortinei.
Fetița pe care au lăsat-o în urmă – un roman dureros și frumos
Detaliile poveștii sunt adeseori dureroase, întrucât cititorul ajunge să trăiască „pe viu” drama familie Goza, având ca puncte culminante arestarea lui Anton și, ulterior, confiscarea averii. Chiar și povestea de dragoste care se întrevede este una supusă suferinței. Totuși, dincolo de toată această durere, se conturează o poveste minunată, care îi ajunge la suflet oricărui cititor.
Pentru mine, cartea „Fetița pe care au lăsat-o în urmă” a fost una fantastică, o lectură pe care mă bucur că am parcurs-o și pe care v-o recomand și vouă cu drag.
Cartea „Fetița pe care au lăsat-o în urmă” poate fi comandată pe Libris.
Ce recenzie frumoasa! 🙂 Si eu vrea sa citesc neaparat romanul.
Denisa alege mereu numai minunatii. 😀
Multumesc! Are Denisa asa un talent… 😀
Pare super. E și pe lista mea de ceva timp.
Mie mi-a placut tare mult si cred ca si tie ti-ar placea.
Am pus ochii pe ea de ceva timp. Recenzia ta e tare frumoasă și ma convinge ca trebuie să o citesc cât mai repede.
Multumesc! Sunt sigura ca iti va placea. Lectura placuta!
Cat de faina pare cartea! La fel e si recenzia ta.
Multumesc!