Democrația în România depinde de fiecare dintre noi

democrația în România

Părinții și bunicii mei au trăit în vremea comunismului. Au prins majoritatea schimbărilor de tipuri de regimuri ale țării, de la regimul monarhic, la cel comunist și până la cel (aparent) democratic din zilele noastre. Pentru ei, libertatea câștigată în urma Revoluției din decembrie ’89 a reprezentat o schimbare majoră. Și mă gândesc că poate tocmai datorită schimbărilor pe care le-au trăit au înțeles ce înseamnă simțul civic și au înțeles că, pentru a menține democrația în România, este nevoie să lupte în continuare. Iar această luptă se manifestă foarte simplu, prin exercitarea dreptului la vot.

Pe vremea lor, înainte de Revoluție, nu se făcea referendum, cum se face acum. Deciziile erau luate de către conducători, iar poporul nu avea prea multe de spus în acest sens. Ce petiții online? Încă nici de internet nu se știa! Iată cum, spre deosebire de perioada de comunism, cei care trăim în prezent avem norocul de a fi liberi. Libertatea… o ideologie la care au visat cei care au luptat la Revoluție. Datorită lor, am ajuns nu doar să fim liberi, ci să trăim într-o țară democratică.

Totuși, azi, la 30 de ani de la Revoluție luptăm să înțelegem democrația. Ba mai mult, chiar, încă luptăm să ținem cu dinții de ideea de existență a unei democrații în România. Însă, conform unui clasament întocmit de specialiști în urmă cu doar câțiva ani, România se clasează destul de jos în rândul țărilor democratice. Locul ocupat în clasament plasează România în grupul țărilor cu o „democrație defectă”.

democrația în România

Ce este democrația?

Având în vedere încadrarea României în grupul „democrațiilor defecte” (flawed democracies), putem trage foarte simplu o concluzie în ceea ce privește democrația din țara noastră. Însă, pentru a înțelege unde greșim atunci când vine vorba despre acest principiu, este necesar să înțelegem ce este democrația.

De câte ori mă gândesc sau aud cuvântul democrație, îmi vine în minte definiția pe care am învățat-o de la profesorul de istorie din școala generală. Acesta ne-a învățat că democrația înseamnă „puterea poporului”, întrucât etimologia sa este de origine greacă, din cuvântul demokratia, cuvânt format din „demos”, care înseamnă popor, și „kratos”, care înseamnă putere.

Conform unui citat celebru al lui Abraham Lincoln (1963), o democrația este definită ca fiind „guvernarea oamenilor, de către oameni, pentru oameni”. Pornind de la această definiție, ne putem da seama foarte ușor cât de sănătoasă este democrația în România. Privind și doar la ultima parte a României, și ne gândim că trăim într-o falsă democrație. Într-adevăr, în conformitate cu principiile democratice, suntem guvernați de oameni aleși de către oameni. Însă câți dintre conducătorii ultimilor 30 de ani au condus pentru oameni?

democrația în România

Care sunt principiile democrației?

Democrația are câteva principii pe care se bazează. Unul dintre aceste principii se referă la existența unor alegeri libere și echitabile, care presupun existența unui mecanism politic care să asigure toate condițiile necesare pentru ca toți cetățenii cu drept de vot să își poată exercita dreptul de a alege. Un alt principiu al democrației garantează drepturile fundamentale ale omului, drepturi printre care se numără și dreptul la libertate, dreptul la libertatea de exprimare și dreptul la libertatea de gândire.

De ce consider că oamenii sunt vinovați pentru direcția în care se îndreaptă democrația în România?

Desigur, ne-am obișnuit să dăm vina pe conducători, pe Președinte, pe Guvern, pe alegători, pe oricine altcineva, dar niciodată pe noi, atunci când lucrurile merg în sensul greșit. Însă, ceea ce oamenii tind să uite este că, pentru a trăi în democrație, trebuie să își exercite drepturile. Și când vorbesc despre drept, mă refer la dreptul de a vota și la dreptul de a se implica în comunitate.

Vorbind despre dreptul de a vota vă spun că, în opinia mea, ar trebui să vedem acest drept ca pe o obligație civică și ca pe o obligație față de noi înșine, în primul rând. Atâta timp cât avem dreptul de a vota și nu îl exercităm, ne facem direct răspunzători pentru modul în care se dezvoltă sau, mai bine zis, direcția în care evoluează democrația în România. Democrația se dezvoltă doar atunci când relația dintre guvernanți și cei guvernați se înclină în favoarea poporului, adică a celor guvernați.

democrația în România

În ultimii ani, tot mai mulți oameni și-au însușit vorba Cetățeanului turmentat al lui Caragiale: „Eu cu cine votez?”. Mulți au ajuns chiar să ia această replică drept pretext pentru a nu-și exercita dreptul la vot. Astfel, în timp ce unii merg la alegeri pentru a vota „răul cel mai puțin rău”, alții refuză să își exercite acest drept fundamental, spunând că nu au cu cine să voteze.

Personal, am preferat întotdeauna să beneficiez de alte două drepturi democratice: dreptul de a mă informa și dreptul la libertatea de gândire. Cu aceste două drepturi, am luat de fiecare dată decizia de a merge la vot și de a pune ștampila acolo unde am considerat că trebuie, în funcție de informațiile pe care le-am obținut și pe care le-am judecat.

Cum și de ce ar trebui să se implice fiecare în comunitate?

Este foarte ușor să spunem „nu am cu cine vota, deci mai bine nu merg la vot”, dar nu conștientizăm că, neparticipând la alegeri, ne anulăm singuri dreptul de vot. Iar, după părerea mea, odată ce ne anulăm dreptul la vot, ne anulăm implicit și dreptul la libertatea de exprimare. Cum poți veni tu, care nu ți-ai exprimat opinia prin vot, să critici conducerea?

În plus, alături de exercitarea dreptului la vot, sunt de părere că ar trebui să îndrăznim să ne exprimăm liber și să insistăm să fie puse bazele unei democrații reale, nu imaginare, așa cum este în momentul de față democrația în România. Aproximativ 8 milioane de români cu drept la vot au ales în 2009 reducerea numărului de parlamentari la 300. Nici până azi, adică 10 ani mai târziu, acest lucru nu a fost pus în aplicare. În prezent, există chiar și o petiție în acest sens, pe platforma Democracy Mania, platformă care militează pentru implicarea cetățenilor în viața comunității.

Însă, indiferent de câte referendumuri s-ar realiza sau câte petiții ar exista, pentru ca rezultatele să fie aplicate în realitate, este nevoie ca fiecare dintre noi să conștientizeze că trebuie să se implice în comunitate. Fiecare putem face acest lucru, mergând la vot, indiferent că este vorba despre alegeri locale, parlamentare, europarlamentare, prezidențiale sau un referendum. De asemenea, ne putem exprima opinia prin intermediul petițiilor online, la care avem acces tot datorită drepturilor de care beneficiem datorită democrației.

În final, trebuie să înțelegem că o țară democratică există doar atunci când cetățenii ei conștientizează că puterea stă în mâinile lor, iar această putere trebuie exprimată. Și cel mai bun mod de a exprima puterea pe care o deținem în democrație este să participăm activ la comunitatea din care facem parte. Să încetăm să ne plângem sau să aruncăm vina pe unii și pe alții și, în schimb, să ne exprimăm opiniile prin vot. Să nu uităm că un regim democratic este cel ales de către popor, alegere care se realizează prin vot, referendum sau chiar petiții online.

Articol scris pentru proba a paisprezecea din cadrul competiției SuperBlog 2019.

Disclaimer: Fotografiile aparțin sponsorului Democracy Mania.

8 thoughts on “Democrația în România depinde de fiecare dintre noi

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: